Va anuntam cu bucurie doua evenimente la care va invitam cu drag sa fim alaturi astazi, zi de
mare sarbatoare!
La
ora 16, vom insoti gandurile noastre bune de vernisajul icoanelor de
catapeteasma realizate de Ioan Popa, impreuna cu sotia sa Camelia Popa,
eveniment ce are loc la Palatele Brancovenesti de la Mogosoaia si despre care
va transmitem detalii mai jos.
Cu
aceasta ocazie, vom face si o noua intalnire cu proaspata aparitie a albumului
Iconari in Otopeni. Deschiderea catre public si lucrarea continua in vazul tuturor, in mijlocul cetatii, aducand aproape fauritori de obiecte de cult si incercand sa realizeze echipe de lucru unite pe temeiul acelei (im)partasiri atat de necesare comuniunii reprezinta mizele de substanta ale intregului proiect Iconari in Otopeni.
Destinata sa reflecte consistenta editiei a doua a
proiectului alaturi de noi premise de discutie iconologica, arhitectonica si
istorica, cartea a fost recent lansata la Libraria Bizantina in cadrul
expozitiei a doi participanti in cadrul atelierelor din Otopeni, Cristina si
Andrei Raileanu. Curatorul Madalina Mirea si criticul de arta Vladimir Bulat au
marcat insa, in discursurile de prezentare ale acestui volum, necesitatea
esentiala de a continua cu fiecare ocazie dialogul despre reperele importante
in iconografia contemporana romaneasca, acelea care, cu adevarat, reusesc o
impletire vie a Traditiei cu mestesugul bine stapanit.
In
contextul vizual contemporan marcat de confuzia ce dilueaza atat de frecvent
astazi granita dintre icoana si tablou religios, diferentierea unor puncte de
vedere pe acest fundal atrage atentia asupra caracterului discutabil in zona
reproducerilor de diverse facturi ale imaginii religioase si subliniaza in
acelasi timp dezvoltarea concomitenta a unor demersuri cu har.
Va asteptam!
Va invitam la vernisajul
expunerii icoanelor unei intregi catapetesme, miercuri, 25 martie, orele 16.00
la Palatele brancovenesti de la Mogosoaia, in sala Cuhnia.
Prezinta
parintele prof. lector univ. Jan Nicolae, istoricii de arta Doina
Mandru si Madalina Mirea
Catapeteasma euharistică –
prag pascal al Împărăţiei
Biserica
“Sfinții Mucenici Brâncoveni şi Sfinții Ioani (Botezătorul, Teologul și Gură de
Aur)” de la Alba Iulia are o poveste specială, a cărei derulare cuprinde un
întreg deceniu, 2005-2015, beneficiind de dezbaterea arhitecturală şi
iconologică de după 1989 din spaţiul cultural şi eclezial
românesc. Biserica reprezintă un manifest teologic şi estetic, rafinata sa
coregrafie arhitecturală şi iconologică stând sub semnul regăsirii unui ethos
euharistic şi duhovnicesc specific creştinismului primar, dar şi al
conexiunilor locale cu reînnoirea euharistică şi filocalică, dezvoltand
o viziune plastică de sinteză simbolică în zona universală a arhetipurilor.
Întregul ansamblu al altarului format din iconostas,
proscomidiar şi uşa de ieşire a altarului stă sub pecetea teologiei euharistice
ioaneice.
Morfologia acestui unicat arhitectural cerea o atenţie
specială dedicată formei iconostasului care a fost conceput şi realizat de
artistul plastic Virgil Scripcariu (n. 1974) încadrându-se în aceeaşi orientare
euharistică a întregului edificiu, partea de sus fiind în forma buzei unui
potir, privit din profil, care-şi revarsă preaplinul în naos, iar întreaga sa
elaborare încearcă să îmbine mai multe tipologii reconciliate euharistic în
imaginea lui Hristos ca noua Catapeteasmă a Templului eshatologic[1] (cf. Evrei 9):
potir, ecran mistagogic, viţă (arbore) a lui Iesei, norul de martori, vedenia
Împărăţiei, înălţimea sa fiind exact până la piedestalul de sub picioarele
Orantei din absida altarului, dispus pe circa 4 metri. Urzeala hermeneutică a
diferitelor tipologii este asigurată printr-o textură preţioasă formată din
miezuri şi peceţi liturgice gravate pe trupul catapetesmei: Via
Domnului; Ciorchinele milostivirii; Viţa lui Iesei; Frângerea pâinii; Paharul
binecuvântării; Catapeteasma zilei a opta; Har peste Har; Norul slavei; Nor de
martori. Din punct de vedere practic, iconostasul ţine loc şi de veşmântar,
ducând la regăsirea dimensiunii iconice şi eshatologice a înveşmântării
sacerdotale. De asemenea, înscrisurile din ciclul Deisis „Nu mai au vin”
(Maica Domnului) şi “Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”
(Sf. Ioan Botezătorul), ca şi prezentarea Crucii de tâmplă ca şi carte a vieţii lui
Iisus Hristos, Mielul junghiat de la întemeierea lumii (Apoc. 13, 8), sunt
embleme ale misticii nupţiale euharistice.
Icoanele tâmplei, executate de pictorul Ioan Popa
împreună cu soţia sa, Camelia Popa, în stare binecuvântată, vor fi dispuse pe
două etaje iconografice: în cel dintâi icoanele împărăteşti Hristos Viţa şi
Maica Domnului cu Pruncul Iisus purtând un ciorchine de strugure (Weintrauben
Madona), o formă de inculturare a Evangheliei în Ţara vinului cu hotarul
său de la Alba Iulia, și icoanele de hram: Sfinții Mucenici Brâncoveni şi
Sfinţii Ioani – Botezătorul, Evanghelistul şi Hrisostomul; etajul al doilea
cuprinde prăznicarul de tâmplă într-o subtilă şi curajoasă abordare plastică,
iar in mijlocul lor va sta icoana „Hristos în slavă”, trecând dincolo de
catapeteasma zilei a opta. Pandantul acestei imagini centrale va fi în lăuntrul
altarului, pe spatele catapetesmei, icoana Preascumpului Sânge al lui
Hristos, încadrată de Părinţi ai Bisericii din cele mai importante tradiţii
culturale, greacă, latină şi siriacă. Se distinge între aceştia Sf. Grigore
Palama purtând un înscris omiletic euharistic: „Pâinea aceasta este ca o
catapetesamă” (Omilia 56).
La bază, dedesubtul celor patru icoane ale primului
registru iconografic al iconostasului, vor fi stilizate patru simboluri
aviforme: pelicanul (Hristos), cloşca (Biserica, după modelul de la biserica
ierusalimiteană Dominus flevit), vulturul sau păunul (Brâncoveanu)
şi fenixul (Ioanii). Uşa laterală de la altar va avea aceeaşi stilistică, dar
va fi legată de tema Crucii ca teasc mistic.
lector univ. Jan
Nicolae
Parohul Bisericii
“Sfinții Mucenici Brâncoveni şi Sfinții Ioani (Botezătorul, Teologul și Gură de
Aur)” de la Alba Iulia
[1] Jan Nicolae, Dumnezeiasca
Euharistie, catapeteasma zilei a opta, conferinţă în cadrul Festivalului
„Din dragoste pentru frumos”, Paris, 29 mai-1 iunie 2014.
.JPG)
.JPG)